Monthly Archives: September 2019

Ce vă doresc în toamnă


In ultima ploaie a verii am ieșit afară și am stat în ea până mi s-a făcut frig. Încălzit de becul din tavanul biroului m-a apucat colindatul.
Vă urez tuturor prietenilor mei să vă înhămați la căruța vieții o stea. Adică să omorâți cotidianul, scufundându-l fără milă în vis. Visați mult și albastru, nu vă mulțumiți cu pământul, un laptop și o mașină. Făuriți-vă o lume a voastră pe care să nu plătiți impozit. Gândiți dincolo de stomac, râdeți de ziua de mâine câtă vreme asta de azi e atât de frumoasă.
Vă urez apoi să vedeți cu ochii închiși ceea ce nu văd alții cu ochii deschiși. Fiecare om pe care îl întâlniți pe stradă e un om normal cu o plasă în mâini plină cu cărți, pâine și parizer. Dacă închideți ochii veți vedea o golgotă și un Hristos ce a murit pentru el. Atunci, omul cu parizer e fratele vostru…
Vă doresc să nu uitați că e mai bine să nu știi nimic decât să știi ceva greșit. Dar să nu vă mulțumiți cu neștiința, căci fără cunoaștere adevărul nu valorează doi bani. Învățați din Scriptură, frunze, stele, vorbe, căderi și trădări. Luați-o de la început din noroi. Căderea e normală dar obișnuitul cu țărâna nu. Trăiți toamna asta, n-o muriți!
Vladimir_Pustan
Digg This
Reddit This
Stumble Now!
Buzz This
Vote on DZone
Share on Facebook
Bookmark this on Delicious
Kick It on DotNetKicks.com
Shout it
Share on LinkedIn
Bookmark this on Technorati
Post on Twitter
Google Buzz (aka. Google Reader)

Spectacol şi angajament

Spuneam odată că am devenit oamenii programelor religioase sau a sărbătorilor oferite de tot felul de ocazii, cu un mai mare sau mai mic substrat spiritual. Cunosc nişte creştini pe care îi văd doar la inaugurări de biserici, ordinări de diaconi, întreceri corale, evanghelizări pe stadioane etc., ei alergând temeinic de la o sărbătoare la alta, de la un program la altul şi dacă este şi o masă după, slăvit să fie Domnul.
Convingerea mi-a fost întărită zilele acestea când am citit o carte excelentă a filosofului italian Gianni Vattimo „După moartea lui Dumnezeu”, ce spunea că oamenii sunt mai interesaţi de spectacolul religios decât de angajamentul religios, el aducând aici ca exemplu ziua din primăvara anului 2000 când Biserica Romano Catolică a sărbătorit Anul Jubileului, iar Papa Ioan Paul al II-lea a ţinut o predică superbă sutelor de mii de tineri ce au venit să-l asculte. Entuziasmul celor ce vedeau o revigorare a mişcării de tineret s-a spulberat când cei ce au făcut curăţenie au strâns de pe jos 20.000 de prezervative (cifra oficială pentru că Vattimo vorbea de 300.000!). Aşa că nu putem pune semn egal între buluceala sărbătorii şi pocăinţa de după.
Va trece şi vara asta… Ne vom aminti cu nostalgie şi de turneul celor de la Speranţa de Rugul aprins şi de taberele Peniel şi alte tabere mai mici sau mai mari, precum şi alte sărbători de vară. Ne vom împinge iar unii pe alţii, în iarnă, la evanghelizările aferente.
… Timp în care spitalele rămân nevizitate, de fapt la discreţia Martorilor lui Iehova, în parcuri nu se vor auzi cântările noastre, în biserici la programele plictisitoare va bate vântul, în şcoli nu se va vorbi despre Isus colegilor pentru că munca e pentru tractoare, evanghelizarea pentru misionarii plătiţi, pocăinţa pentru sfinţi şi râvna pentru fraieri.
Cred că adevăratul sfânt e cel de luni dimineaţa şi de sâmbătă seara. Cred că adevăratul sfânt e cel din noiembrie şi de la grupa de rugăciune de marţea, e cel cu postul de miercuri până la ora 14 cu dureri de cap, e cel cu zeciuiala dată din alocaţie şi cel ce ajută bătrânii să treacă strada.
De cel din mijlocul sărbătorii a început să mi se facă frică…

V l a d i m i r _ P u s t a n

Digg This
Reddit This
Stumble Now!
Buzz This
Vote on DZone
Share on Facebook
Bookmark this on Delicious
Kick It on DotNetKicks.com
Shout it
Share on LinkedIn
Bookmark this on Technorati
Post on Twitter
Google Buzz (aka. Google Reader)

Luigi Mițoi – Războiul influențelor

Familia este locul unde copiii se nasc, cresc și sunt educați, însă educaţia părinţilor creştini întâlneşte concurenţa influenţei lumii. Când copilul începe să meargă la grădiniţă/şcoală, mediul de hrănire/influenţă al copilului devine foarte nociv. În acest proces al educaţiei, părinţii trebuie să înfrunte materialismul din familie, conservatorismul sau liberalismul/legalismul din biserică, ateismul din şcoală, păgânismul din societate şi senzualitatea din mass-media. Privind la exemplul familiei din Pilda fiului risipitor, observăm concurenţa mediilor de hrănire, calitatea şi motivaţiile acestora.
I. INFLUENŢA FAMILIEI CREŞTINE
1. Viaţa decentă – ,,argaţii tatălui meu au belşug de pâine”
2. Abundenţă materială – ,,dă-mi partea de avere”
3. Milă – ,,i s-a făcut milă de el”
4. Acceptarea în dragoste – ,,a alergat, l-a îmbrăţişat şi l-a sărutat” 5. Împlinirea nevoilor – ,,aduceţi haina, inelul, încălţămintea, tăiaţi viţelul cel îngrăşat, să mâncăm…”
6. Intenţia mântuirii – ,,a fost mort şi a înviat, era pierdut şi a fost găsit…”
7. Sărbătoare şi bucurie – ,,să ne veselim”
Acest mediu de hrănire este constructiv, armonios şi plin de dra- goste. Copiii sunt educaţi prin învăţătură şi corectaţi prin disciplină. II. INFLUENŢA ANTURAJULUI NEGATIV
1. Izolare de familie – ,,a plecat într-o ţară îndepărtată”
2. Păcat – ,,ducând o viaţă destrăbălată… cu femeile desfrânate” 3. Faliment – ,,şi-a risipit averea”
4. Sărăcie – ,,după ce a cheltuit totul”
5. Criza – ,,a început să ducă lipsă”
6. Înjosire – ,,l-au trimis să-i păzească porcii” (el era evreu)
7. Umilinţă – ,,ar fi dorit să mănânce roşcovele porcilor, dar nu le
avea” Acest mediu de hrănire oferă o lume fără Dumnezeu, fără autoritate, fără reguli, de fapt, o lume ireală. Copiii sunt manipulaţi şi, pe fondul inocenţei, naivităţii şi lipsei lor de experienţă, ei devin victime ale unui sistem păgân. Acest sistem dă mai multe drepturi copiilor decât părinţilor, descurajând familia de tip patriarhal. Ei prezintă generaţia părinţilor lor şi a oamenilor religioşi drept demodată şi ignorantă. Încearcă să-i influenţeze pe copii prin manipulare spre o viaţă lipsită de valori morale, separându-i de părinţi şi de valorile iudeo-creştine. Este o teribilă bătălie pentru sufletul copiilor noştri, o bătălie pentru viitorul şi eternitatea lor. Importanța educației constă în faptul că cei 4-6 ani pe care copiii îi petrec în familie înainte să meargă la şcoală sunt singura şansă a părinţilor pentru a-i îndrepta spre cer. Urgența educației consta în faptul că ei nu vor rămâne întotdeauna copii, iar odată cu creșterea se micșorează posibilitatea de a-i influența prin educație și disciplină.

Digg This
Reddit This
Stumble Now!
Buzz This
Vote on DZone
Share on Facebook
Bookmark this on Delicious
Kick It on DotNetKicks.com
Shout it
Share on LinkedIn
Bookmark this on Technorati
Post on Twitter
Google Buzz (aka. Google Reader)

Dorin Pele – Sursa Păcii

„Vă las pacea , vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte.”Ioan 14:27 VDC
„Vă las pacea, vă dau pacea Mea.” Evreii erau obișnuiții cu astfel de benedicții. De obicei se salutau cu : „Pacea să fie cu tine”. Isus  enunță această benedicție în contextul în care Îi anunța pe ucenici despre plecarea Sa de pe pământ și trimiterea Duhului Sfânt. Domnul Isus se prezintă aici nu numai ca agent al păcii ci ca sursă a păcii. El îți dă pacea Lui. Este produsă și întreținută de El. Dacă Îl ai pe Hristos, ai pace.
Pacea lui Hristos este diferită de pacea pe care o oferă lumea. Pacea lumească durează atâta timp cât toate lucrurile merg după cum dorești tu. Când acest lucru încetează și pacea dispare. În schimb, pacea oferită de Isus operează atât în vremuri bune cât și în vremuri grele. Pacea Lui are efect în „ziua cea rea”, în furtună și în încercări de tot felul.
„Pacea lui Hristos, la care aţi fost chemaţi, ca să alcătuiţi un singur trup, să stăpânească în inimile voastre, şi fiţi recunoscători.” (Coloseni 3:15)
„Să stăpânească…”,  înseamnă să acționeze ca un arbitru unui meci care facea legea pe teren. Pacea trebuie să fie arbitrul care decide care lucruri să fie în inima ta și care nu. Pacea lui Hristos are putere să ne stabilizeze inima, să îndepărteze îngrijorarea și să anuleze frica.
Pacea lui Hristos o primești la pachet cu Hristos. Ca să o păstrezi trebuie să rămâi conectat cu El și Cuvântul Lui și  să rămâi dependent de El.

Sunt multe lucruri care reușesc să îți fure pacea, dar Hristos o poate repatria. Cere-I să ți-o dea din nou. Rugăciunea invită și reușește să aducă pacea. Credința o consolidează  și speranța îî extinde termenul de valabilitate.
Dorin Pele

Digg This
Reddit This
Stumble Now!
Buzz This
Vote on DZone
Share on Facebook
Bookmark this on Delicious
Kick It on DotNetKicks.com
Shout it
Share on LinkedIn
Bookmark this on Technorati
Post on Twitter
Google Buzz (aka. Google Reader)