Tag Archives: Luigi Mitoi

Luigi Mițoi – Depresia (2)

Depresia ocupă locul doi pe lista celor mai des întâlnite afecţiuni medicale, fiind depăşită doar de hipertensiunea arterială. Se estimează că cel puţin unul din 10 pacienţi care se prezintă la medic suferă de depresie. Ea poate provoca tulburări ale proceselor fiziologice normale – hrănirea, somnul, nivelul de activitate fizică, capacitatea de concentrare şi de realizare a diferitelor sarcini. Dacă nu este eliminată, ea poate duce la pierderea productivităţii, declin funcţional şi creşterea mortalităţii. Potrivit unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, depresia şi alte probleme de sănătate mintală constituie cauza principală de reducere a timpului de lucru, pe plan mondial.
CUM SE MANIFESTĂ TULBURĂRILE DE PERSONALITATE?
1. Instabilitatea părerii despre sine
2. Gândurile în contradictoriu – ,,gândirea alb-negru”
3. Perioade de intensitate emoțională maximă
4. Sentimente intense de gol lăuntric, de pustiu sufletesc
5. Eforturi disperate pentru evitarea abandonului
6. Comportament impulsiv, furie intensă sau necontrolabilă 7. Autovătămarea și/sau suicidul
CUM TREBUIE SĂ LUPTĂM CU DEPRESIA?
1. Acceptarea lui Isus Cristos ca Mântuitor și Domn
2. Schimbarea felului de a gândi, evitarea rolului de victimă
3. Refuzarea comportamentului păcătos, care produce vinovăție
4. Concentrarea atenției asupra gândurilor, nu asupra simțămintelor
5. Conceperea unui plan de acțiune în momentele de criză
6. Accentuarea rugăciunii și încrederii în Isus Cristos care vindecă
7. Iertarea, cultivarea gândurilor de pace și bucurie
8. Asumarea responsabilităților pentru depresie – a da vina tot timpul pe ceilalți nu ajută. Chiar și atunci când alții sunt vinovați, depresia nu este cauzată de răul făcut, ci de reacțiile greșite față de răul făcut.
9. Inițierea, păstrarea și promovarea speranței
10. Căutarea și acceptarea ajutorului de specialitate atunci când depresia are cauze contituționale (suprapuse celor circumstanțiale)
11. Cultivarea unui stil de viață echilibrat. Eliminarea factorilor de stres, echilibrarea odihnei, hranei, hidratării, relaxării, părtășiei cu Dumnezeu, relației cu familia și prietenii.
În jur de 5% din numărul celor care ajung la un psihiatru este reprezentat de cei care de fapt suferă de boli congenitale sau afecțiuni ale creierului; circa 75% este reprezentat de cei care pur și simplu întâmpină probleme în viață; iar restul de 20% este reprezentat de cei care într-adevăr necesită o examinare atentă pentru a se putea trage o concluzie obiectivă și calificată.
Deseori sunt oameni care nu cunosc și nu înțeleg fenomenul acestor afecțiuni și în necunoștință de cauză fac afirmații care produc confuzie și amplifică suferința. Ei insinuează că depresia este rezultatul atacurilor demonice – acest lucru uneori poate fi adevărat, însă generalizarea acestei realități este o gravă eroare.
(va continua)

Digg This
Reddit This
Stumble Now!
Buzz This
Vote on DZone
Share on Facebook
Bookmark this on Delicious
Kick It on DotNetKicks.com
Shout it
Share on LinkedIn
Bookmark this on Technorati
Post on Twitter
Google Buzz (aka. Google Reader)

Luigi Mițoi – Depresia



Depresia este cea mai comună și acută problemă psihologică, aproximativ 120 de milioane de oameni suferind de această boală în lume. În SUA, 10% din oameni suferă de depresie, femeile fiind afectate de 3-4 ori mai mult decât bărbații.


POT FI CREDINCIOȘII AFECTAȚI DE DEPRESIE?


Citind cărțile Psalmilor, Iov, Ieremia, Ecleziastul… vom observa cu ușurință că uneori și oamenii credincioși pot avea o stare de instabilitate emoțională, sentimente de nevrednicie, deznadejde și vinovăție.


1. Iov a dorit să moară, întrebându-se de ce s-a născut.
2. Ana a fost plină de amărăciune pentru că nu avea copii.
3. Ezechia a experimentat frica atunci când s-a îmbolnăvit de moarte.
4. Iona s-a ,,ceartat cu Dumnezeu” și și-a dorit să moară, nemulțumit de agenda lui Dumnezeu.
5. Ieremia a fost plin de amărăciune: ,,Mi s-au stors ochii de lacrămi, îmi fierb măruntaiele, mi se varsă ficatul pe pămînt” (Plângeri 2:11).
6. Ilie a dorit să moară, victimizându-se și comparându-se cu părinții lui (1 Împ. 19:1-18)
7. Mântuitorul Isus Cristos a experimentat momente de intensitate emoțională incredibilă în Săptămâna Patimilor și în Gradina Ghetsimani.
8. Reformatorul Martin Luther și Charles Spurgeon au avut astfel de stări.


CARE SUNT CAUZELE DEPRESIEI?


Deși neurocercetătorii încă nu ştiu exact care sunt cauzele depresiei, s-au remarcat anumiți factori care o pot genera:


1. Factori biochimici — Nivelurile anormale de serotonină, norepinefrină și dopamină, trei dintre cei aproximativ 50 de neurotransmițători – elemente chimice din creier – pot contribui la apariția excesivă de depresiei.
2. Factori genetici — Tendințele depresive se pot moșteni ca oricare altă boală.
3. Personalitate — Există anumite caracteristici de personalitate care favorizează apariția depresiei:
a) persoanele cu o stimă de sine mai scăzută, ca de exemplu melancolii
b) persoanele cu o atitudine generală pesimistă
c) persoanele care trăiesc în stare de stres constant și ridicat.
4. Factorii de mediu — Expunerea continuă la violență, neglijență, abuz sau sărăcie mărește riscul apariției simptomelor de depresie.
5. Factori circumstanțiali — Stres în exces, vinovăție și izolare, durere, traume emoţionale, boală și probleme neurologice, probleme familiale, financiare, conflicte, abuzuri, pierderea cuiva drag.


CUM SE MANIFESTĂ DEPRESIA?


1. Mâhnire, neputință și pesimism, apatie, oboseală si anxietate (Ps. 32)
2. Irascibilitate, disperare, izolare, blamarea altora (Ps. 38)
3. Vinovăție, lipsă de valoare, insomnie, prea mult somn (Ps. 51)
4. Creșterea sau pierderea poftei de mâncare; pierderea productivității, lipsa interesului și a plăcerii privind diferite hobby-uri și activități care erau savurate altădată (1 Împ. 19)
5. Dificultăți de concentrare, de memorie, de luarea a deciziilor
6. Simptome fizice persistente care nu răspund la tratament: dureri de cap, tulburări digestive, dureri cronice (Ps. 38)
7. Contemplarea morții, gândul sinuciderii (1 Împ. 19)


Depresia este acel tunel mintal și emoțional în care nu se mai vede lumina la capăt… (va urma)




Digg This
Reddit This
Stumble Now!
Buzz This
Vote on DZone
Share on Facebook
Bookmark this on Delicious
Kick It on DotNetKicks.com
Shout it
Share on LinkedIn
Bookmark this on Technorati
Post on Twitter
Google Buzz (aka. Google Reader)

Luigi Mițoi – Războiul influențelor

Familia este locul unde copiii se nasc, cresc și sunt educați, însă educaţia părinţilor creştini întâlneşte concurenţa influenţei lumii. Când copilul începe să meargă la grădiniţă/şcoală, mediul de hrănire/influenţă al copilului devine foarte nociv. În acest proces al educaţiei, părinţii trebuie să înfrunte materialismul din familie, conservatorismul sau liberalismul/legalismul din biserică, ateismul din şcoală, păgânismul din societate şi senzualitatea din mass-media. Privind la exemplul familiei din Pilda fiului risipitor, observăm concurenţa mediilor de hrănire, calitatea şi motivaţiile acestora.
I. INFLUENŢA FAMILIEI CREŞTINE
1. Viaţa decentă – ,,argaţii tatălui meu au belşug de pâine”
2. Abundenţă materială – ,,dă-mi partea de avere”
3. Milă – ,,i s-a făcut milă de el”
4. Acceptarea în dragoste – ,,a alergat, l-a îmbrăţişat şi l-a sărutat” 5. Împlinirea nevoilor – ,,aduceţi haina, inelul, încălţămintea, tăiaţi viţelul cel îngrăşat, să mâncăm…”
6. Intenţia mântuirii – ,,a fost mort şi a înviat, era pierdut şi a fost găsit…”
7. Sărbătoare şi bucurie – ,,să ne veselim”
Acest mediu de hrănire este constructiv, armonios şi plin de dra- goste. Copiii sunt educaţi prin învăţătură şi corectaţi prin disciplină. II. INFLUENŢA ANTURAJULUI NEGATIV
1. Izolare de familie – ,,a plecat într-o ţară îndepărtată”
2. Păcat – ,,ducând o viaţă destrăbălată… cu femeile desfrânate” 3. Faliment – ,,şi-a risipit averea”
4. Sărăcie – ,,după ce a cheltuit totul”
5. Criza – ,,a început să ducă lipsă”
6. Înjosire – ,,l-au trimis să-i păzească porcii” (el era evreu)
7. Umilinţă – ,,ar fi dorit să mănânce roşcovele porcilor, dar nu le
avea” Acest mediu de hrănire oferă o lume fără Dumnezeu, fără autoritate, fără reguli, de fapt, o lume ireală. Copiii sunt manipulaţi şi, pe fondul inocenţei, naivităţii şi lipsei lor de experienţă, ei devin victime ale unui sistem păgân. Acest sistem dă mai multe drepturi copiilor decât părinţilor, descurajând familia de tip patriarhal. Ei prezintă generaţia părinţilor lor şi a oamenilor religioşi drept demodată şi ignorantă. Încearcă să-i influenţeze pe copii prin manipulare spre o viaţă lipsită de valori morale, separându-i de părinţi şi de valorile iudeo-creştine. Este o teribilă bătălie pentru sufletul copiilor noştri, o bătălie pentru viitorul şi eternitatea lor. Importanța educației constă în faptul că cei 4-6 ani pe care copiii îi petrec în familie înainte să meargă la şcoală sunt singura şansă a părinţilor pentru a-i îndrepta spre cer. Urgența educației consta în faptul că ei nu vor rămâne întotdeauna copii, iar odată cu creșterea se micșorează posibilitatea de a-i influența prin educație și disciplină.

Digg This
Reddit This
Stumble Now!
Buzz This
Vote on DZone
Share on Facebook
Bookmark this on Delicious
Kick It on DotNetKicks.com
Shout it
Share on LinkedIn
Bookmark this on Technorati
Post on Twitter
Google Buzz (aka. Google Reader)

Luigi Mițoi: Ce este credința?

“Credința este un fenomen simplu și în același timp complex, greu de explicat, însă ușor de experimentat. ,,Pentru cel ce crede nu este nevoie de explicație, pentru cel ce nu crede explicația este imposibilă” (Toma D’aquino). Credința este suma convingerilor despre lume și viață, care se formează în mediul de hrănire al individului, fiind prezentă în toate aspectele din viața omului. Oricine se așază pe un scaun crede că nu o să se rupă. Oricine mănâncă sau bea apă crede că o să-i treacă foamea și setea. Oricine se urcă într-un tren, taxi sau avion crede că o să-l ducă la locul stabilit. Oricine răsucește cheia în contact crede că mașina va porni. Atunci când vorbim despre credință, nu există dovezi, deoarece credința înseamnă să te aștepți ca un anumit lucru să se întâmple. Un orb poate crede în răsărit fără să-l vadă. Ce i se poate explica unui orb din naștere despre răsărit sau asfințit?  Biblia vorbește mult despre credință: ,,Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni” (Efeseni 2:8-9). ,,Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd” (Evrei 11:1). Credința se asociază cu pocăința pentru că, în timp ce credința este întoarcerea spre Cristos, pocăința este întoarcerea de la pacat.        Cum se formeaza credința? Un om nu poate avea o credință la care nu a fost expus. Orice român ,,se naște ortodox”, orice arab ,,se naște” musulman, orice indian ,,se naște” hindus/budist etc. Imaginați-vă că un copil crede puternic că se poate juca cu câinele vecinului fără să pățească ceva rău. Într-o zi câinele îl mușcă. După ce experimentează durerea și sperietura, constrâns de propria lui experiență, își modifică credința cu privire la câini. Pentru restul vieții el va crede puternic că nu trebuie să se joace cu un câine străin.  Ce nu este credința? Credința nu este un sentiment, este o convingere. Credința nu este o proiecție în viitor, aceasta este speranță. Credința nu este bănuială, este o încredere neclintită. Credința nu este știință, este o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd. Credința presupune cunoaștere. ,,Dar cum vor chema pe Acela în care n-au crezut? Şi cum vor crede în Acela despre care n-au auzit? Şi cum vor auzi despre El fără propovăduitor? Şi cum vor propovădui, dacă nu sunt trimişi? Astfel, credinţa vine în urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos” (Rom. 10:14-17). Deși cunoașterea este indispensabilă, ea nu este suficientă. ,,Și, măcar că știu hotărârea lui Dumnezeu, că cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totuși ei nu numai că le fac, dar și găsesc de buni pe cei ce le fac” (Rom. 1:32). Biblia spune că demonii știu cine este Isus Cristos și care este lucrarea Lui, totuși ei nu ajung să fie mântuiți – ,,și dracii cred și se înfioară” (Iacov 2:19). Adevărata credință în Dumnezeu se supune și se închină Creatorului. Credința autentică presupune decizia de a depinde de Isus Cristos pentru mântuirea sufletului. Făcând acest lucru, omul trece de la poziția de observator al adevărurilor Bibliei la poziția de relaționare spirituală personală cu Isus Cristos.  Din punct de vedere al credinței biblice, oamenii se împart în câteva categorii: necredincioși – oamenii care nu cred în nimic religios; credincioși nepracticanți – oameni care cred, dar nu practică ce cred; credincioși practicanți – oameni care cred și practică ce cred. Credința este singura capacitate care îl pune pe om în relație spirituală cu Creatorul său…”

Sursa:http://bethanynewsite.com/index.php?option=com_content&view=article&id=924:martie-2017&catid=120:pastor-page-romanian&Itemid=1047

Digg This
Reddit This
Stumble Now!
Buzz This
Vote on DZone
Share on Facebook
Bookmark this on Delicious
Kick It on DotNetKicks.com
Shout it
Share on LinkedIn
Bookmark this on Technorati
Post on Twitter
Google Buzz (aka. Google Reader)

Luigi Mițoi: Cine este Generaţia Y, Milenialii, Generatia Net?

Sunt persoanele născute 1980-2000, cu vârstele cuprinse între 20 şi 40 de ani. Sunt Mileaniali pentru că au prins venirea Mileniul trei, crescând odată cu tehnologia şi trecând de la picnicul cu familia la lumea virtuală. Ei sunt copiii doriţi, iubiţi şi protejaţi de părinţi. Sunt inteligenţi şi educaţi pentru că au avut parte de activităţi extraşcolare, care le-au dezvoltat diverse abilităţi şi competenţe. Generaţia Y este nativ tehnologică şi pasionată de comunicții şi media. Le place să lucreze într-un mediu multicultural şi pluralist, simţindu-se bine să muncească alături de colegi din alte țări, de alte rase sau orientări sexuale. Ei au nevoie să-și expună ideile personale şi nu sunt dispuşi să accepte orice, oricum, oricând şi oriunde doar pentru că ,,aşa trebuie”. Nevoia lor de a se exprima şi de a experimenta este mai importantă decât nevoia de a consuma. În general, nu au un interes foarte mare pentru politică, religie și căsătorie, nu investesc la bursă, nu se uită la televizor și nu sunt ,,obsedaţi” să dețină case şi mașini luxoase. Uneori au o responsabilitate mai scăzută pentru că nu văd viaţa ca pe un ,,trebuie neapărat”, ci ca pe o experienţă personală din care au ceva de învăţat. De aceea, motivaţia lor este una mai mult axată pe descoperire, pe cine sunt cu adevărat, pe flexibilitate, pe importanţa valorile şi scopurile personale. Curiozitatea de a şti şi de a experimenta, entuziasmul şi creativitatea, îndrăzneala, independenţa şi adaptabilitatea îi fac să caute obiective înalte. Milenialii se simt îndreptățiți să primească tot fără să depună prea mare efort, 82% spun că ar fi mai loiali dacă ar avea opțiuni de lucru flexibile şi posibilitatea să lucreze de la distanță. Ei definesc autoritatea în termeni de productivitate, nu în termeni de poziție ierarhică. Liderul ideal pentru ei este persoana deschisă, prietenoasă, comunicativă, interactivă şi inteligentă emoţional. Au crescut odată cu internetul și telefoanele inteligente într-o lume conectată în permanență la digital. Spre exemplu, 50% dintre ei aleg ca modalitate de petrecere a timpului liber jocurile online. 75% dintre ei consideră că accesul la tehnologie îi ajută să fie mai eficienți la locul de muncă şi 78% aleg să cheltuiască bani pentru o experiență, în detrimetul obiectelor materiale. Ei sunt prima generaţie din istorie în care femeile sunt mai predispuse decât bărbaţii să urmeze cursurile unei facultăţi, spunând că „femeile nu ar trebui să se întoarcă la rolurile lor tradiţionale în societate”. Cele mai mari şase valori ale lor sunt libertatea, controlul, flexibilitatea, diversitatea, timpul liber şi familia. Ei consideră că au nevoie să deţină controlul pentru a se bucura de avantajele libertăţii, fiind generația cu cea mai mare înclinaţie către fericirea individuală. Milenialii consideră că independenţa financiară (47%), luarea deciziilor (59%) şi rezolvarea problemelor (60%) reprezintă cele mai înalte repere ale maturităţii. Ei au tendinţa să fie emancipaţi şi liberali, nonconformişti și rebeli, verbalizatori şi încrezători în propria persoană. Viaţa personală este mai importantă decât serviciul, în medie schimbând cel puţin 12 locuri de muncă în întreaga carieră. Fac eforturi mari să se acomodeze cu regulile şi au tendinţa de a amâna anumite angajamente precum: căsătoria, cariera şi economiile financiare. Le place munca în echipă și accentuează confortul social şi dezvoltarea personală. Ei au o nevoie crescută de interacţiune socială, distracţie și practicarea ideologiei ,,politically correct”. Aceste portrete psihologice care delimitează lista generaţiilor sunt relative, ca şi perioada de timp în care sunt încadrate. Înţelegerea acestor particularităţi generaţionale ne ajută să trăim în pace în aceeaşi familie, biserică, companie, comunitate… acceptând că diferenţele nu sunt bune sau rele, sunt doar reale. Felul în care gestionăm aceste diferenţe este opţional.

Digg This
Reddit This
Stumble Now!
Buzz This
Vote on DZone
Share on Facebook
Bookmark this on Delicious
Kick It on DotNetKicks.com
Shout it
Share on LinkedIn
Bookmark this on Technorati
Post on Twitter
Google Buzz (aka. Google Reader)