Tag Archives: Cristian Barbosu

“Habacuc” de Cristian Barbosu – Viziunea unei perspective diferite asupra speranţei şi a bucuriei prin credinţă

fam Barbosu 2013Atunci când vine vorba să scrii despre lucruri spirituale este foarte important să te documentezi, să ştii să comunici şi să ai idei creative. În felul acesta, relaţia dintre autor şi cititor este mult îmbunătăţită şi ambii au în egală măsură beneficii: primul se bucură de roadele muncii sale, cel de al doilea de oportunitatea de a-şi îmbogăţi cunoştinţele, de a se dezvolta în ceea ce priveşte sufletul şi intelectul. Cristian Barbosu, scriitor talentat, cu o bogată practică în ale condeiului, cu o evidentă înclinaţie religioasă, dar şi artistică, izbuteşte cu succes acest lucru în cărţile sale. Autorul este pastorul bisericii “Harvest Metanoia” din Arad şi autorul volumelor „Ce vrea Dumnezeu să ştiu despre viaţa de familie”, „Cele zece porunci”, „Habacuc”, “Cele şapte păcate cardinale” şi  “Obstacole în calea credinţei” (o abordare expozitivă şi apologetică a Evangheliei după Luca) .Cristian este căsătorit cu Anne, originară din Franţa. Împreună au trei fete, Fiona (16), Tara (12) şi Eden (2 ani).

„Habacuc şi Dumnezeu îţi vor deveni prieteni”

Nu este simplu să vorbeşti despre profetul Habacuc. Mai întâi, fiindcă modul în care este scrisă această carte a profetului Habacuc nu este unul atractiv. Iar pe de altă parte, fiindcă subiectul şi întrebările pe care le ridică profetul Habacuc nu se lasă decodificate cu uşurinţă. Pentru a avea o elementară înţelegere a acestei cărţi, este necesară o anumită experienţă spirituală în studiul Bibliei, dar deopotrivă şi o înclinare pastorală din partea celui doritor să cunoască mesajul lui Dumnezeu din cartea profetului Habacuc.  Îmbinând în mod fericit experienţa sa spirituală cu talentul pastoral, Cristian Barbosu izbuteşte în „Habacuc”,  să fie atât cărturarul aplecat asupra sulurilor sfinte, cât şi un îndrumător sufletesc pe calea credinţei. Şi nu întâmplător, Cristian Barbosu chiar reuşeşte să extragă un mesaj viu, sensibil şi aplicabil fiecărui cititor. Chiar de la început, suntem întâmpinaţi cu următoarele cuvinte: „Dincolo de un studiu exegetic, aspectul aplicativ, practic şi personal prevalează, iar Habacuc  şi Dumnezeu îţi vor deveni prieteni, identificându-se cu tine şi problemele tale şi ajutându-te să treci cu bine prin ele. Este o carte pentru minte, pentru inimă, mai ales pentru inimi zdrobite şi frământate, dar şi pentru credinţa zbuciumată a multora dintre noi.”

„Doamne, unde sunt dragostea şi dreptatea Ta?”

De fapt, această carte reuneşte mai multe mesaje predicate de către autor, fapt pentru care putem spune că atunci când o citim, nu facem altceva decât să îl ascultăm pe Cristian Barbosu predicându-ne adevărul din Sfintele Scripturi. Ca formulă de prezentare, volumul este structurat în patru capitole, fiecare conturând o anumită problematică. Astfel, primul capitol are un titlu tulburător prin semnificaţia sa: „Doamne, unde sunt dragostea şi dreptatea Ta?” Mai departe, următorul titlu de capitol este la fel de provocator: „Lasă Dumnezeu păcatul nepedepsit?” Iar după aceea, se pune întrebarea: „Doamne, mai am şanse de scăpare?”, finalul fiind „Habacuc – credinţa”. Cu alte cuvinte, avem un parcurs spiritual, un itinerariu în urma căruia suntem conduşi de la îndoială şi disperare la o credinţă fermă şi neclintită în Dumnezeu.

„O relaţie cu Divinul”

Ca de fiecare dată, Cristian Barbosu nu se limitează doar la citirea şi interpretarea directă a Bibliei, ci adaugă o bibliografie consistentă, ce i-a fost de folos în înţelegerea mesajului cărţii profetului Habacuc. Acest lucru este deosebit de important atunci când studiem Sfânta Scriptură, pentru că putem să aprofundăm mai bine mesajul sfânt, dintr-o perspectivă mai largă, ce presupune obligatoriu, contribuţia unor lucrări de referinţă. În ceea ce priveşte maniera de prezentare, putem remarca modul în care autorul ştie să facă de fiecare dată câte o introducere atractivă, care captează atenţia şi ne dă încredere asupra tratării ulterioare a subiectului. „Umblarea omului cu Dumnezeu implică mai mult decât un simplu crez sau o tradiţie, implică o relaţie cu Divinul, şi nu una platonică, nominală, nici măcar rituală, ci implică o relaţie vie, activă cu Isus, dincolo de religie, dincolo de rutină.”

„Dumnezeu are o perspectivă diferită de a noastră”

De asemenea, pe parcursul prezentărilor pe care le face, autorul trimite la propria sa experienţă, ceea ce dă o notă de autenticitate studiului teologic. Suntem astfel, familiarizaţi cu evenimente cheie din viaţa sa, care l-au determinat într-un fel sau altul să înţeleagă la modul practic mesajul cărţii profetului Habacuc. „Este extraordinar modul în care lucrează Dumnezeu. Când nici nu mă aşteptam, în cele mai bizare şi contrare locuri, prin oamenii cei mai ciudaţi, El a acţionat cu ani înainte de a reuşi eu să înţeleg ceva. De ce? Fiindcă Dumnezeu are o perspectivă diferită de a noastră.”

„Un Dumnezeu drept, sfânt şi iubitor”

Drama profetului Habacuc este de fapt, şi drama noastră, atunci când nu înţelegem ce vrea Dumnezeu să realizeze cu noi şi cu viaţa noastră: „Habacuc era debusolat, şocat şi copleşit. Nu putea împăca atributele lui Dumnezeu, drept, sfânt şi iubitor, cu realităţile pe care le vedea în jurul său. Ceea ce vedea nu se potrivea cu ceea ce credea, cu ceea ce ştia despre Dumnezeu.”

„Dumnezeu este prezent oriunde şi oricând”

Dar trecând dincolo de această disperare, profetul Habacuc ajunge în urma unei experienţe revelatoare, să înţeleagă relaţia cu Dumnezeu dintr-o perspectivă diferită, făcând tranziţia de la tristeţe la bucurie. „Bucuria în încercare pare un concept anormal pentru omul firesc, omul care nu poate înţelege cum de un credincios adevărat poate să stea liniştit în mijlocul furtunii. Aici nu este vorba despre fanatism, ci despre credinţa că Dumnezeu este prezent oriunde şi oricând. El vede totul, ştie totul şi este interesat de fiecare dintre noi, fiindcă ne iubeşte.” Marea diferenţă este conferită de trecerea la o relaţie vie cu Dumnezeu, care se concretizează într-o experienţă plină de viaţă, de bucurie şi împlinire, indiferent de încercare.

Octavian D. Curpaş

Phoenix, Arizona

Digg This
Reddit This
Stumble Now!
Buzz This
Vote on DZone
Share on Facebook
Bookmark this on Delicious
Kick It on DotNetKicks.com
Shout it
Share on LinkedIn
Bookmark this on Technorati
Post on Twitter
Google Buzz (aka. Google Reader)

Soluţii pentru crizele şi confictele din familie

S-au scris multe cărţi despre viaţa de familie şi ne-am putea întreba dacă ar mai fi ceva deFamilie2013 spus sau de adăugat în această privinţă. Multe cărţi care tratează acest subiect merg pe o abordare foarte specializată, ce restricţionează numărul potenţialului auditoriu. Nu acesta este cazul cărţii „Ce vrea Dumnezeu să ştiu despre viaţa de familie. Soţ, soţie, părinţi, copii. Întrebări şi discuţii pentru grupul mic”, de Cristian Barbosu. Îmbinând în mod armonios o abordare dinamică cu un conţinut plin de valoare, autorul reuşeşte să ne captiveze prin profunzimea, am putea spune cristalină, a gândurilor pe care ni le împătăşeşte. 

Cristian Barbosu, un pasionat de Cuvântul lui Dumnezeu

Cristian Barbosu este păstorul bisericii „Harvest Metanoia” din Arad. S-a născut la Arad, dar a copilărit la Curtici. Dumnezeu i-a oferit acestuia posibilitatea să studieze într-un seminar teologic. Surprins, Cristian Barbosu a acceptat această chemare. Pasiunea pentru Scripturi l-a determinat să urmeze trei şcoli teologice în acest domeniu, absolvind (BA) Moody Bible Institute în 1995, Dallas Theological Seminary (ThM) în 1999, şi Trinity Evangelical Divinity School (PhD) în 2009.

Cristian este căsătorit cu Anne, originară din Franţa. Împreună au trei fete, Fiona, Tara şi Eden (2 ani). Cristian e pasionat de cărţi şi de munte. Cristian Barbosu este autorul volumelor  “Cele sapte pacate cardinale”, „Ce vrea Dumnezeu să ştiu despre viaţa de familie”, „Cele zece porunci” şi „Habacuc”. 

„Nicio căsnicie nu se zideşte uşor”

În mod sigur, „Ce vrea Dumnezeu să ştiu despre viaţa de familie” este o carte ce are la bază un studiu intens pe tema vieţii de familie. Acest lucru e bine conturat prin bibliografia consistentă a acestei cărţi. Dar dincolo de studiu, cartea exprimă o experienţă de valoare acumulată în propria viaţă de familie a autorului. Acest al doilea aspect oferă o valoare deosebită sfaturilor pe care le primim, deoarece nu avem de-a face cu un stil academic, ci cu o manieră directă, la obiect, vizavi de problematica deosebit de complexă a vieţii de familie.

„Cartea aceasta este pentru tine, cel care ţii la căsnicia ta sau la copiii tăi, dar care cauţi împlinire într-un mod realist şi sincer, recunoscând dificultăţile şi problemele existente, fiind însă conştient că Dumnezeu are un plan şi soluţii potrivite pentru familia ta. Nu este o carte uşoară, fiindcă nicio căsnicie nu se zideşte uşor şi nicio cale parentală nu are un şablon anume, dar în rândurile ei vei găsi principii biblice, practice şi simple, aplicabile universal, indiferent de anii tăi de căsnicie sau de experienţa ta de părinte.”

„Legământul face diferenţa”

 

Structura cărţii conturează două arii mari ale vieţii de familie: relaţia dintre soţ şi soţie, respectiv relaţia dintre părinţi şi copii. În ce priveşte relaţia dintre soţi, autorul ne expune într-o manieră didactică şi uşor de înţeles, principiile bibice cu privire la actul căsătoriei, scopul ei şi nevoile ce se cer împlinite. Nu este ocolită nici problema spinoasă a conflictelor din familie şi a modului în care ele trebuie să fie soluţionate. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu o expunere realistă a complexităţiii problemelor cu care se confruntă orice familie, însă prezentându-se metode şi căi practice de rezolvare, pornindu-se de la învăţăturile de valoare din cuprinsul Bibliei.

„Căsătoria este un legământ încheiat între soţ şi soţie înaintea lui Dumnezeu. Aceasta înseamnă mult şi este baza de la care pornim în orice discuţie sau studiu pe tema căsătoriei creştine, fiindcă legământul face diferenţa. Când Scriptura vorbeşte despre legământ, ea face referinţă la ceva unic, un concept de o importanţă şi o valoare sacră înaintea lui Dumnezeu. De aceea, căsătoria a fost văzută de biserica creştină de-a lungul veacurilor ca fiind ceva sacru, un legământ încheiat nu numai o dată în viaţă, ci şi pe viaţă.”

„Idealul lui Dumnezeu”

Într-o lume supusă relativismului în privinţa valorilor şi schimbărilor de abordare privind căsătoria, cu greu am putea să credem că sfaturile biblice ar mai fi de actualitate. Cu toate acestea, deopotrivă raţiunea şi experienţa demonstrează că nimic nu s-a schimbat în perioada modernă. Cartea „Ce vrea Dumnezeu să ştiu despre viaţa de familie” se constituie ca o chemare de întoarcere la ceea ce este autentic şi adevărat, adică la ceea ce nu se poate schimba, indiferent de timp şi circumstanţe. Ideea familiei nu i-a aparţinut omului, ci lui Dumnezeu, iar pentru a avea succes în această direcţie, trebuie să urmăm sfaturile Creatorului.

„Idealul lui Dumnezeu este clar prezentat: ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă. De aceea, eu nu voi încuraja niciodată divorţul, ci voi căuta, atât cât ţine de mine, să îi ajut pe soţi să-şi reabiliteze căsnicia, pentru că regula Scripturii este împăcarea, pocăinţa, menţinerea unităţii, şi nu despărţirea.”

„Combustibilul necesar căsătoriei”

Un aspect inedit pe care-l subliniază autorul este cel legat de „combustibilul necesar căsătoriei”. „Există oare vreun combustibil necesar relaţiilor, fie ele conjugale, parentale, prieteneşti sau de orice fel? Avem nevoie de un combustibil special în relaţiile noastre? Avem. Care este acela? Răspunsul este dragostea. „Dacă dragoste nu e, nimic nu e.” Dragostea ne-a adus la altar, ea ne-a legat pe viaţă. Dragostea ne ţine vii amintirile, ea face parte din fiinţa noastră. Ea este pusă acolo de Creatorul nostru şi de aceea, dragostea este combustibilul relaţiilor.”

Conflictele în familie şi soluţionarea lor

Un alt aspect original al acestui volum de Cristian Barbosu se referă la explorarea cauzelor conflictelor din viaţa de familie. „Dumnezeu caută pacea, înţelegerea, atât în societate cât şi în familie. Oare de ce? Fiindcă El ştie, aşa cum ştim şi noi, că în general, conflictele sunt inevitabile, că pacea vine de la sine, că trebuie să ne luptăm pentru ea.”

Din acest punct de vedere, elementul de noutate se constituie din explorarea acelor tipare de reacţie care conduc cel mai adesea la conflicte, conturându-se de fiecare dată metode specifice de abordare şi contracarare a problemelor apărute. „Comunicarea dintre soţi este extrem de importantă. Aveţi grijă, cei care urmează să vă căsătoriţi, să discutaţi deschis, nu numai despre lucrurile bune din trecutul vostru, ci şi despre evenimentele negative. Am asistat la drame generate de faptul că el sau ea au aflat anumite lucruri din trecutul partenerului abia după ce s-au căsătorit, şi durerile au fost mari. Acest gen de amintiri apar când nici nu te aştepţi, în locuri şi în legătură cu lucruri la care nici nu te gândeai că ar putea să creeze astfel de complicaţii.”

Ce trebuie să schimbi

Am putea afirma că această carte este mai mult decât un manual ce tratează relaţiile de familie. Mai precis, la finalul fiecărui capitol, autorul ne oferă ocazia de a exersa „teoria” prezentată. Astfel, prin intermediul diferitelor chestionare sau al întrebărilor suntem provocaţi să aplicăm ceea ce am studiat, să exersăm principiile biblice ce privesc viaţa de familie. Acest gen de structurare şi alcătuire a unei cărţi măreşte valoarea învăţăturilor prezentate şi ne provocacă să experimentăm şi să ne îmbunătăţim propria viaţă de familie. De fapt, această carte se constituie ca o provocare adresată fiecăruia, având ca principal obiectiv împlinirea planului lui Dumnezeu în viaţa noastră.

„Dacă citeşti această carte focalizat mereu pe schimbarea celuilalt, a partenerului sau a copilului tău, în mod sigur îţi vei irosi timpul. Această carte este pentru tine, nu pentru altul. Tot ce citeşti aici, ţie şi nu altuia i se adresează. De aceea, nu arăta cu degetul spre altcineva, ci caută să vezi ce trebuie să schimbi ca Dumnezeu să poată lucra şi în familia ta.”

Părinţi şi copii

Dar viaţa de familie nu se rezumă la relaţiile dintre soţi, ci se referă şi la relaţiile ce se stabilesc între părinţi şi copii. „Un studiu pe tema relaţiilor de familie este incomplet fără o abordare a relaţiilor dintre părinţi şi copii. Acesta este şi modelul biblic, pe care-l găsim în multe dintre cărţile Noului Testament.”

Prin urmare, este esenţial să înţelegem modul în care armonia dintre soţ şi soţie se transferă asupra relaţiilor dintre ei şi copii. „Un ingredient vital al creşterii sănătoase a copiilor noştri este liniştea din familie. Am întâlnit zeci de persoane adulte care încă mai suferă şi astăzi din cauza tulburării care a existat în casă în perioada când erau copii.”

Despre disciplină şi disciplinare

Educarea copiilor presupune exercitarea cu înţelepciune a autorităţii de părinte. Nu este simplu şi nici nu se poate da o reţetă generală, însă Biblia  ne ajută şi în această privinţă, oferindu-ne învăţături de valoare şi soluţii de urmat. „Regulile, limitele şi consecinţele încălcării acelor reguli sau limite aduc siguranţa în viaţa unui copil. Familiile care sunt disciplinate, în care viaţa este ordonată, îi oferă acea speranţă copilului, acel mediu ce este propice atât dezvoltării emoţionale cât şi celei psihologice. Copiii au nevoie de un mediu în care lucrurile sunt previzibile, iar disciplina şi disciplinarea oferă acele graniţe între care copilul îşi găseşte siguranţa.”

„Ce vrea Dumnezeu să ştiu despre viaţa de familie”, o carte sintetică

Această scurtă trecere în revistă a cărţii „Ce vrea Dumnezeu să ştiu despre viaţa de familie” conturează fără a epuiza în vreun fel, bogăţia şi valoarea principiilor biblice, pe care Cristian Barbosu le-a adunat şi le-a prezentat într-o manieră sintetică, uşor de înţeles şi aplicabilă fiecăruia. Acest lucru nu este întâmplător, pentru că nu în ultimul rând, a păstori oameni înseamnă a-i călăuzi la principiile dreptăţii şi adevărului, aşa cum au fost ele prevăzute de către Dumnezeu. Prin urmare, volumul „Ce vrea Dumnezeu să ştiu despre viaţa de familie” i se adresează oricărui cititor, indiferent de vârstă. „Dragul meu, ajunşi la finalul acesti cărţi, nu te întreb ce te-a impresionat, dar sper însă, că ceva s-a schimbat sau măcar s-a mişcat în tine, nu datorită autorului acestei cărţi, ci datorită cuvintelor Autorului Cărţii Sfinte, cuvinte care au fost presărate îndeajuns cred eu, pe filele acestui volum.”

Octavian D. Curpaş

Phoenix, Arizona

Digg This
Reddit This
Stumble Now!
Buzz This
Vote on DZone
Share on Facebook
Bookmark this on Delicious
Kick It on DotNetKicks.com
Shout it
Share on LinkedIn
Bookmark this on Technorati
Post on Twitter
Google Buzz (aka. Google Reader)