Category Archives: Miscarea penticostala are nevoie de reforma

Principii si direcţii pentru întărirea disciplinei şi climatului duhovnicesc in biserici.

Luni, 17 Septembrie, 2007

Se observă în tot mai multe biserici penticostale, pe fondul libertăţii noastre în Hristos, o tendinţa alarmantă a eliminării diferenţelor dintre credincioşii penticostali şi oamenii fireşti.

Consiliul Bisericesc ( a Uniunii Penticostale din Romania la 8-9 aug. 2007), analizând aspecte legate de muzica promovată în bisericile noastre, ţinuta, podoabele şi diferitele manifestări ale participanţilor la închinare, având în vedere contextul în care ne aflăm, precum şi dorinţa de relevanţă în ceea ce priveşte valorile spirituale, cheamă pe toţi credincioşii penticostali la decenţă, cumpătare şi simplitate pentru a menţine o linie spirituală sănătoasă a bisericilor penticostale.

Pentru aceasta, trebuie descurajate orice fel de comportamente excesive şi indecente în ceea ce priveşte aspectele menţionate. Ţinuta vestimentară a credincioşilor trebuie să fie caracterizată de solemnitate şi decenţă in locaşul de închinare, la slujire, si nu este potrivita cu solemnitatea şi evlavia ţinuta în blugi, tricouri sau bluze cu imagini, înscrisuri sau culori stridente, şlapi, pantaloni la femei, pantaloni scurţi atât la băieţi cât şi la tinere sau femei.
In locaşul de închinare, precum şi în orice loc sau situaţie trebuie evitată orice ţinută indecentă. Genunchii surorilor trebuie acoperiţi şi în poziţia aşezat. Nu sunt cuvenite decolteurile largi sau adânci şi hainele transparente care expun părţi sau care pun în evidenţă formele atrăgătoare ale trupului.

Aranjarea părului atât la bărbaţi cât şi la femei trebuie să exprime bun gust, seriozitate şi bunăcuviinţă. Se vor evita frizurile excentrice şi stridente, precum şi vopsirea părului în culori nenaturale atât la bărbaţi, cat şi la femei.
Referitor la purtarea podoabelor, Biblia este în mod clar împotriva acestora. Credincioşii trebuie să renunţe la purtarea inelelor, brăţărilor, lănţişoarelor cu sau fără cruciuliţe, cercei etc, indiferent de materialul din care sunt confecţionate.
In ce priveşte muzica, să fie promovată aceea care linişteşte inima, stimulează meditaţia sfântă şi evlavia şi să înalţe sufletul spre Domnul. Trebuie să se evite stilurile stridente gen rock, heavy metal, hip-hop, rapp – foarte agresive, obsedante şi intensitatea oprimantă, asurzitoare.

În legătură cu stăruinţele după Duhul Sfânt, pastorii trebuie să se implice activ în organizarea şi coordonarea acestora.
Consiliul Bisericesc reafirmă poziţia de interdicţie privitoare la producerea, comercializarea şi consumul de acool cât şi consumul de tutun şi droguri. In cazul constatării încălcării acestor prevederi de interzicere, păstorii au obligaţia de a lua măsurile disciplinare care se impun, mergând până la excludere în caz de nesupunere.
În ce priveşte verigheta, având în vedere că în diferite culturi aceasta este privită ca un simbol al căsătoriei, Consiliul Bisericesc lasă la latitudinea conducerii bisericii locale decizia în privinţa acesteia.

Privitor la manifestările ce exprimă bucuria sau aprecierea pentru slujirile credincioşilor, acestea trebuie să dovedească evlavie şi proslăvire numai pentru Dumnezeu. Sunt nepotrivite cu acest spirit strigătele, chiuiturile şi fluierăturile ca pe stadioane sau în sălile de concerte. In ciuda explicaţiilor subiective, aplauzele însoţite sau nu de fluierături, ce urmează slujirilor diverse, înalţă şi răsplătesc pe protagonişti, lucru incompatibil cu smerenia şi cu închinarea ce trebuie adusă numai lui Dumnezeu. De asemenea, Consiliul Bisericesc respinge pantomimele, scenetele, filmele artistice, dansurile şi coregrafia ca mijloace potrivite pentru închinare sau evanghelizare.

Luni, 17 Septembrie, 2007

Digg This
Reddit This
Stumble Now!
Buzz This
Vote on DZone
Share on Facebook
Bookmark this on Delicious
Kick It on DotNetKicks.com
Shout it
Share on LinkedIn
Bookmark this on Technorati
Post on Twitter
Google Buzz (aka. Google Reader)

Scrisoare Deschisa

 

Catre: Pastorii penticostali din România

Conferinta pastorala nationala,

Consiliul Bisericesc al Cultului Penticostal din România,

Comitetul Executiv

 

Noi, semnatarii prezentului document, profund îngrijorati de starea în care se gaseste Cultul Penticostal din România si afectati de faptul ca miscarea penticostala din România se afla într-un evident declin spiritual si moral, ne adresam dumneavoastra prin aceasta scrisoare publica chemându-va la reflectie, rugaciune si actiune.

Constatam existenta unor crize profunde care se manifesta pe multiple planuri:

 

1.        Criza morala si spirituala

Lipsa vointei de a elucida colaborarea cu Securitatea a liderilor penticostali. La Congresul din noiembrie 2006, liderii Cultului au promis ca vor alcatui o comisie care sa scoata la lumina adevarul si sa propuna solutii. Din pacate, la un an distanta, nu s-a facut nimic în aceasta privinta.

Distrugerea unitatii bisericesti prin promovarea legalismului, înlocuind unitatea cu uniformitatea (chiar si prin hotarari emise în numele Consiliului Bisericesc), a condus la reactivarea unui curent extremist.

Suntem consternati de faptul ca am devenit ca lumea, dar nu în aspectele pe care le reclama Hotararea Consiliului Bisericesc din 8-9 august 2007, ci, mai grav, prin faptul ca se tolereaza la nivel înalt fariseismul, luxul, opulenta, manipularea, camataria, discursurile si actiunile electorale îmbibate de ipocrizie si populism etc.

Concentrarea exclusiva pe aparente a condus la diluarea mesajului bisericii penticostale catre societate. Accentuarea formelor si traditiilor se face în detrimentul principiilor biblice si al spiritualittatii.

Subiectivism în rezolvarea anumitor situatii de criza. Întrebuintarea a doua masuri de judecata deschide usa pentru favoritisme.

Lipsa de sensibilitate fata de nevoile generatiei tinere duce la îndepartarea acestora de biserica. Riscam sa se repete tragedia anilor ’60, când foarte multi tineri au fost înstrainatii de biserica din pricina legalismului si a lipsei de relevanta a bisericii.

 

2.        Criza institutionala

Dupa iesirea din sistemul comunist, care si-a pus amprenta puternic pe forma de organizare si conducere a bisericii, caracterizat? de centralizare, control, manipulare, conducere pozitionala etc., era necesara desprinderea de acest model si implementarea unui model biblic de conducere. Centralizarea si institutionalizarea excesiva a Cultului Penticostal au dus la formarea unor  structuri greoaie care nu mai raspund nevoilor bisericilor locale, ci le împovareaza. Conceput pentru a reprezenta si a sustine bisericile penticostale, odata cu trecerea timpului, în mod subtil, Cultul a ajuns o structura care urmareste controlul bisericilor.

Autonomia bisericii locale este încalcata în mod sistematic de catre conducerea centrala si regionala a cultului, prin hotarari, comunicate si decizii. Consiliul Bisericesc isi aroga dreptul de a impune forme bisericilor, în timp ce Statutul îi acorda doar dreptul de a face recomandari bisericilor (art. 9). Biblia este înlocuita tot mai mult de traditie, fiind promovate decizii si comunicate unilaterale.

In valtoarea acuzatiilor proliferate în mass media, sunt inadmisibile amatorismul si confuzia care au rezultat din comunicatele emise de catre conducerea Cultului. Acestea au dat mai degraba impresia ca se urmareste musamalizarea acuzatiilor care îi vizau pe unii lideri penticostali, decât aflarea adevarului.

Prin faptul ca a luat decizii pripite, abuzive, fara sa ofere o justificare sau oferind justificari penibile, institutia Consiliului Bisericesc a fost dusa în derizoriu.

 

3.        Criza de indentitate

În prezent lipsesc un set de valori si o viziune biblica pentru Cultul Penticostal care sa arate cine suntem si încotro mergem. De aceea, în “marea familie penticostala”, asistam la abordari si perceptii total diferite, în chestiuni de esenta doctrinara, în functie de zona geografica.

Izolarea în mod arogant fata de miscarea penticostala mondiala creeaza impresia de dizidenta fata de aceasta. Criticile proliferate fata de alti credinciosi penticostali din exterior au dat nastere sentimentului ca noi suntem singurii detinatori ai adevarului.

 

4.        Criza relationala

Cultul functioneaza mai degraba pe baza unei structuri rigide, decât pe baza unor relatii sincere si deschise între lideri si între biserici. Din mândrie sau rivalitate, unii pastori si unele biserici sunt tratate dispretuitor, ca si cum ar fi de mâna a doua.

S-a observat în ultima vreme, chiar si în timpul desfasurarii unor evenimente publice, ca relatiile la nivelul conducerii centrale nu sunt din cele mai bune, fapt care se rasfrânge asupra sanatatii bisericilor.

Consideram ca e lamentabil modul în care sunt organizate evenimente de prima importanta, precum Congresul în care s-a votat Statutul, Congresul Electiv sau Conferintele Nationale. In ultimii ani, la intilnirile pastorale s-a evitat crearea unui cadru pentru partasie si interactiune. Faptul ca participantilor li se cere doar sa asculte prelegeri si sa voteze fara o dezbatere reala în prealabil, induce sentimentul ca sunt folositi.

 

Legat de cele de mai sus, solicitam luarea de urgenta a urmatoarelor masuri:

 

1. Convocarea Adunarii Generale în Congres Extraordinar, în prima parte a anului 2008, pentru cel putin doua zile pline, cu scopul de a solutiona crizele mentionate în document.

 

2. Adunarea Generala a pastorilor trebuie sa discute si sa valideze viziunea si proiectele fiecarui Departament. În aceasta privinta, viziunea fiecarui departament va fi transmisa cu cel putin doua luni inainte Comunitatilor Regionale, pentru a fi analizata si discutata de pastori.

 

3. Consiliul Bisericesc si Comitetul Executiv au aratat ca nu sunt interesate de deconspirarea fostilor colaboratori ai Securitatii din rândurile slujitorilor penticostali. Desi a trecut un an de cand Congresul Cultului a cerut deconspirarea, pana in acest moment nu se cunoaste nici o actiune concreta in acest sens. In consecinta, solicitam înfiintarea, pâna la 31 ianuarie 2008, a unei Comisii de Cercetare a Dosarelor, din care sa faca parte câte un pastor, din afara Consiliului Bisericesc, desemnat de fiecare Comunitate Regionala.

 

4. Revizuirea statutului care sa urmareasca descentralizarea, separarea conducerii Comitetului Executiv de cea a Consiliului Bisericesc, limitarea numarului de mandate si interzicerea cumulului de functii.

 

5. Initierea unor serii de dezbateri teologice deschise care sa duca in final la revizuirea Marturisirii de Credinta.

 

6. Sa se alcatuiasca o Comisie de Onoare care sa analizeze acuzatiile aduse conducatorilor Cultului, comisie care sa prezinte Consiliului Bisericesc concluziile la care s-a ajuns. Membrii Comisiei de Onoare nu pot face parte din Consiliul Bisericesc.

 

7. Membrii Consiliului Bisericesc sa promoveze unitatea in diversitate, evitand extremele, pentru a nu se face vinovati de divizarea cultului in viitor.

 

Tinand cont de cele de mai sus, chemam slujitorii penticostali din Romania la pocainta autentica, asemenea celei din vremea lui Neemia: “Cand am auzit aceste lucruri, am sezut jos, am plans, si m-am jelit multe zile. Am postit si m-am rugat inaintea Dumnezeului cerurilor, si am zis: “Doamne, Dumnezeul cerurilor, Dumnezeule mare si infricosat, Tu care tii legamantul Tau si esti plin de indurare fata de cei ce Te iubesc si pazesc poruncile Tale! Sa ia aminte urechea Ta si ochii sa-ti fie deschisi: asculta rugaciunea pe care ti-o face robul Tau acum, zi si noapte, pentru robii Tai copiii lui Israel, marturisind pacatele copiilor lui Israel, pacatele facute de noi împotriva Ta; caci eu si casa tatalui meu am pacatuit. Te-am suparat, si n-am pazit poruncile Tale, legile si oranduirile, pe care le-ai dat robului Tau Moise. ” (Neemia 1:4-7)

 

Noiembrie 2007

Digg This
Reddit This
Stumble Now!
Buzz This
Vote on DZone
Share on Facebook
Bookmark this on Delicious
Kick It on DotNetKicks.com
Shout it
Share on LinkedIn
Bookmark this on Technorati
Post on Twitter
Google Buzz (aka. Google Reader)