All posts by admin

Resolutions, Items Adopted at Recent International General Assembly

logo2“Items debated by the General Council of the Church of God, as well as resolutions, were recently adopted at the 76th International General Assembly in Nashville, Tennessee.

The General Assembly, which consists of all registered delegates ages 16 and older, met in session on Friday, July 22 and eventually passed several pieces of legislation that will now be added to the Church of God MINUTES.

All leaders nominated by the General Council earlier in the week were easily adopted and included the five members of the Executive Committee and the directors and assistant directors of World Missions and Youth and Discipleship. Next, a report on the meaning and usage of the term “Bishop” was presented. This study will be brought back to the 2018 International General Council…”http://www.faithnews.cc/?p=23051

Digg This
Reddit This
Stumble Now!
Buzz This
Vote on DZone
Share on Facebook
Bookmark this on Delicious
Kick It on DotNetKicks.com
Shout it
Share on LinkedIn
Bookmark this on Technorati
Post on Twitter
Google Buzz (aka. Google Reader)

James Dobson Joins Evangelicals for Trump

220px-James_Dobson_1“James Dobson has endorsed Republican nominee Donald Trump for president, further boosting the candidate’s standing among evangelical voters.

The Focus on the Family founder released his endorsement on Thursday (July 21), hours before Trump took the stage to accept his party’s nomination on the last night of the 2016 Republican National Convention in Cleveland.
And, while he said he made the endorsement only on behalf of himself and not on behalf of Focus on the Family or his Family Talk organization and radio program, he noted, “Most evangelicals I know have decided for various reasons that they will really have only have one choice for president, and that is Donald J. Trump…”
http://www.christianheadlines.com/blog/james-dobson-joins-evangelicals-for-trump.html
Digg This
Reddit This
Stumble Now!
Buzz This
Vote on DZone
Share on Facebook
Bookmark this on Delicious
Kick It on DotNetKicks.com
Shout it
Share on LinkedIn
Bookmark this on Technorati
Post on Twitter
Google Buzz (aka. Google Reader)

“Portrete din cioburi” – Iubirea ce menţine aprinsă flacăra vieţii

Portrete1În “Portrete din cioburi” Ligia Seman reia teme din cărţile sale precedente şi compune un roman arborescent, în două volume. Cartea sa este o analiză a eşecului şi triumfului în dragoste, o poveste despre convertirea la Dumnezeu, o istorie de familie, dar şi fresca unei lumi, a societăţii româneşti de dinainte şi după momentul Decembrie 1989. În construcţia sa, romanul “Portrete din cioburi” îmbină componente de roman creştin, roman de dragoste, de moravuri, politic, etc. Romanul poate fi privit şi drept unul intelectual.
Ligia Seman şi lumea din romanele sale
Ligia Seman este o prozatoare română creştină de valoare. Ligia Seman debutează în anul 1995 cu romanul “Funiile dragostei”, urmat de “Handicapul conştiinţei” (1999), “Tragedie şi triumf” (2004) şi “ Domnind peste împrejurările vieţii” (2006) – ultima, un volum de eseuri cu adresabilitate feminină, îmbinate cu psihoterapie, propunând soluţii biblice. Primele două cărţi menţionate prezintă pe lângă experienţa creştină a personajelor, şi o poveste de iubire bine conturată, ce aduce un plus de umanitate şi dă o notă romantică naraţiunii.
„Dincolo de experienţa umană limitată este divinitatea”
„Dincolo de experienţa umană limitată este divinitatea”, afirma cândva, scriitoarea. Acest adevăr este exploatat şi în „Portrete din cioburi”. Aici, Ligia Seman ne demonstrează cu talent că în labirintul ameninţător şi plin de tentaţii înşelătoare al lumii, a rămâne de partea binelui, adevărului şi purităţii reprezintă un act plin de eroism, un test al credinţei şi loialităţii faţă de Dumnezeu. Atât la vârsta adolescenţei cât şi a maturităţii, spiritul de compromis ne încearcă continuu, oferindu-ne ocazii de realizare materială, dar sacrificând idealurile înalte ale curăţiei de suflet, de caracter.
O istorie de viaţă
Una din temele romanului “Portrete din cioburi” ar putea fi atingerea fericirii prin iubire. Pe parcursul acţiunii, Gabriel, fiul lui Emil, ajunge să repete istoria de viaţă a tatălui său. Povestea se repetă cu cele două iubiri ale sale, Stela şi Isa. Autoarea pune foarte mult accent pe aceste idile, încadrându-le perfect în conjuncturi socio-politice specifice. Experienţa trăită de Gabriel cu Stela şi Isa ne arată latura realistă a eroului, însă pe cea şi sentimentală. Aceste relaţii îi determină lui Gabriel, destinul. Iată cum descrie autoarea lupta interioară a lui Gabriel, alături de Isa. „Când opiul trupului nu mai acţiona, în tot mai multe seri, în urma unei beţii a cărnii, Gabriel, obosit şi nervos, răsuflând lângă ea în întunericul dormitorului – îi scăpa printre degete. Trupul îi era lungit lângă ea, dar sufletul lui se îndepărta de ea, se întorcea mereu spre obsesia lui fixă, spre familia ce o părăsise. Stătea nemişcat şi ea la început credea că doarme, dar apoi a înţeles că ochii lui erau deschişi şi realiza la ce se gândeşte el. Era chinuitor gândul că poate nu va mai putea face nimic să-l păstreze.”
În căutarea sensului propriei existenţe
Personajele principale, Emil şi Gabriel, tată şi fiu, vor afla în cele din urmă, prin intermediul experienţelor trăite, sensul propriei existenţe, dar şi sensul existenţei lui Dumnezeu. Din cauza acestor experienţe, inclusiv cele amoroase, cei doi îşi vor schimba, pe măsură ce trece timpul, concepţia despre viaţă, familie şi Divinitate. Emil şi Gabriel sunt personaje complexe şi ocupă poziţii înalte în societate. Cei doi sunt capabili de trăiri interioare profunde, devastatoare. Gabriel este tipul omului filosof, comtemplativ, un intelectual. “Aluziile lui Gorică la faptul că Gabriel e natural înzestrat pentru a urca în vârful piramidei, urmând pilda tatălui său, care în timpul studenţiei fusese secretar al Uniunii Tineretului Comunist, mult timp iscară în sufletul băiatului sentimente şi gânduri contradictorii.”
Credinţa în Dumnezeu, singura forţă pentru supravieţuire
Gabriel, tipul de intelectual care încearcă să se autodepăşească, trăieşte într-o realitate crudă. “Dorinţa uriaşă din interiorul lui de a-şi depăşi propria condiţie, de a se ridica deasupra oamenilor obişnuiţi, se lupta cu aversiunea faţă de armele care îi erau oferite – fuziunea cu teoriile materialismului dialectic. Nu putea accepta această filosofie în primul rând pentru că ea reprezenta fundaţia pe care se clădise viaţa tatălui său. Eşecul acestei vieţi îi adusese atâta suferinţă şi frustrare, încât se ferea de orice ar putea prevesti o istorie asemănătoare. În al doilea rând, politica bazată pe această filosofie excludea credinţa în Dumnezeu, despre care el nu ştia prea multe, dar care fusese totuşi singura forţă ce o ajutase pe mama lui să supravieţuiască şi să vadă un sens în tot ce îndurase.”
Moravurile unei societăţi
Romanul Ligiei Seman “Portrete din cioburi” poate fi considerat şi un roman politic. În paginile cărţii, autoarea evocă societatea socialistă vazută prin ochii unor intelectuali, tată şi fiu, Emil şi Gabriel. Autoarea prezintă moravurile acestei societăţi, falsitatea regimului politic. Însă niciodată nu s-a putut inventa o cale sigură de adormire a conştiinţei atunci când ai avut ocazia să cunoşti chemarea Cuvântului divin. Nu există nici linişte şi nici odihnă pentru cei care aleg să lase deoparte frumuseţea inocenţei de copil al lui Dumnezeu pentru plăcerile şi realizările de o clipă ale compromisului şi păcatului. Nimic nu se compară cu o conştiinţă curată faţă de sine şi faţă de ceea ce este bine şi drept, fiindcă indiferent cât de mult suntem minţiţi de societatea în mijlocul căreia trăim, totuşi Dumnezeu există şi noi am fost creaţi pentru El.

„O stea veşnică pe firmamentul Universului”LigyaSeman18
Tema iubirii de Dumnezeu este omniprezentă în carte, în roman, ea înglobându-le pe cele amintite mai sus. Iubirea, dragostea de Dumnezeu este singurul lucru care îl ţine în viaţă pe Gabriel. Ea a fost singura care i-a menţinut aprinsă flacăra vieţii. El nu a încetat niciodată să creadă în Dumnezeu, indiferent de circumstanţe şi asta l-a definit ca om. Chiar dragostea sa pentru soţie se circumscrie şi se realizează ca urmare a dragostei pentru Creator. „Dragostea profundă dintre un bărbat şi o femeie, cu siguranţă sunt simbolul Celei mai mari opere de Iubire şi Răscumpărare, iar reflectarea acestei iubiri în vieţile celor din jur o stea veşnică pe firmamentul Universului, deosebită de orice altă stea a lumii acesteia.”
În roman, dialogul are un rol foarte bine determinat si foarte important. Autoarea se face uşor înţeleasă şi exprimă totul în fraze simple, pe un ton familiar. La fel ca şi în celelalte romane, şi în “Portrete din cioburi” stilul Ligiei Seman este clar şi concis. Un alt lucru care o apropie pe autoare de cititorii săi este tonul degajat pe care acesta îl foloseşte. Limbajul utilizat demonstrează că Ligia Seman este o bună observatoare a realităţii. Concluzia care se desprinde din romanul “Portrete din cioburi” este că nici negura comunismului, nici tentaţiile bunurilor lumeşti nu pot să stingă dorinţa după Dumnezeu ce ia naştere atunci când ajungi să cunoşti Cuvântul Său. Preţul compromisului este amar şi plin de suferinţă, o cărare ce te aruncă în abisul disperării fără întoarcere. Totuşi, farmecul iubirii divine se revarsă pe drumul celui ce ajunge să învingă, chiar şi în urma multor greşeli, amăgirile unei lumi lipsite de repere morale autentice.
Octavian D. Curpaş
Phoenix, Arizona

Digg This
Reddit This
Stumble Now!
Buzz This
Vote on DZone
Share on Facebook
Bookmark this on Delicious
Kick It on DotNetKicks.com
Shout it
Share on LinkedIn
Bookmark this on Technorati
Post on Twitter
Google Buzz (aka. Google Reader)

A comparison of the culture between Australian and Norwegian child protection (CPS)

CopiiiAustraliei4

By Julian Chan

One problem which I have encountered both first hand and in reading comments from many parents who have had contact with a country’s CPS is in understanding what those authority’s expectations are regarding child development as well as the transparency of the processes. Here I have made a quick review of available material on Norway’s Barnevernet website as compared to the Western Australian Department for Child Protection

*The Australian site appears appears to provide much more information to the public than the Norwegian counterpart, Barnevernet. It gives the definitions of child abuse and neglect, providing examples and signs for each category. They make their expectations about child development and signs of trauma clear, while also acknowledging that development is not an even, straight line.

https://www.dcp.wa.gov.au/ChildProtection/ChildAbuseAndNeglect/Documents/ChildDevelopmentAndTraumaGuide.pdf

There is a clear, published framework for working with cases:

https://www.dcp.wa.gov.au/Resources/Documents/Policies%20and%20Frameworks/SignsOfSafetyFramework2011.pdf

and they have a clear, published policy statement on the use of that framework:

https://www.dcp.wa.gov.au/Organisation/Documents/PolicyonSignsofSafety20June2008.pdf

Of interest in the usage of that framework is the policy that the investigation is evidence based, and that the CPS worker is expected to proved clear concerns as well as what is working well. They are expected to have

“A clear and rigourous understanding of the distinction between, past harm, future danger and complicating factors…in straight-forward rather than professionalised language that can be readily understood by service recipients. As much as possible all statements focus on specific, observable behaviours and avoid meaning laden, judgment-loaded terms.”

The case worker is also encouraged to show critical thinking. Perhaps the best way to illustrate this is from the framework notes, and deserves to be shown here in full:

In the contested and anxious environment of child protection casework the paternalistic impulse to establish the truth of any given situation is a constant. As Baistow and colleagues suggest:

Whether or not we think there are absolute perpetrators and absolute victims in child abuse cases, and whether or not we believe in a single uncontaminated ‘truth’ about ‘what happened’, powerful forces pull us towards enacting a script, which offers us these parts and these endings (Baistow et al. 1995: vi).”

The difficulty is that as soon as professionals decide they know the truth about a given situation this begins to fracture working relationships with other professionals and family members, all of whom very likely hold different positions. More than this the professional ceases to think critically and tends to exclude or reinterpret any additional information that doesn’t conform to their original position (English 1996).

Eileen Munro, who is internationally recognized for her work in researching typical errors of practice and reasoning in child protection (Munro 1996: 1998), states:

“The single most important factor in minimizing error (in child protection practice) is to admit that you may be wrong (Munro 2002: 141)1.

Restraining an individual’s natural urge to be definitive and to colonise one particular view of the truth is the constant challenge of the practice leader in the child protection field. Enacting Munro’s maxim requires that all processes that support and inform practice, foster a questioning approach or a spirit of inquiry as the core professional stance of the child protection practitioner.”

Now compare that culture of enquiry and reflection with how Barnevernet presents itself – https://www.bufdir.no/Barnevern/CopiiiNorvegiei2

The case-handling process does not appear to be provided there although the relevant rights and laws are mentioned and described in difficult (for a layman such as myself) legal-speak. How do they go about investigating? How do they make their decisions? Here:

https://www.bufdir.no/global/nbbf/Barnevern/Barnevernet_Brosjyre_ENGELSK.pdf

– on page 8, Barnevernet informs the reader that they have it all under control:

“When the parents meet with the child welfare service worker, they are given information about the call or note of concern, and in most cases will be able to read it themselves. After information relating to the notified concern has been provided, the child welfare service worker and the family discuss the content of the call or note of concern. The Child Welfare Service will often also contact others who know the child and the family, for example the local health centre, kindergarten, school, PP service and similar.

The Child Welfare Service is able to make an informed decision on the basis of the above as to whether or not further work in the case is necessary.”

The Child Welfare Service is able to… And we just have to take their word for it. When that statement goes hand in hand with another from the same document, I can only fear that Barnevernet are falling into the trap of paternalistic infallibility that Baistow, Munro et al have warned us about.

The Child Welfare Service must base its actions on the best interests of the child. This can sometimes conflict with the view of the parents. The Child Welfare Service’s first duty is to provide help and support to the parents so that they can be good carers for their children. If such measures and initiatives fail to produce the desired result, or if the problems experienced by the parents are for whatever reason insurmountable, an alternative may be to relocate the child or children outside the home for a shorter or longer period.”

**

 

 

 

 

Digg This
Reddit This
Stumble Now!
Buzz This
Vote on DZone
Share on Facebook
Bookmark this on Delicious
Kick It on DotNetKicks.com
Shout it
Share on LinkedIn
Bookmark this on Technorati
Post on Twitter
Google Buzz (aka. Google Reader)

Wolves Don’t Advertise: 7 Traits of False Teachers

European_grey_wolf_in_Prague_zoo

“A false teacher can be anyone in a position of spiritual authority, or claiming to be. Wolves don’t often attack wolves, but they do go after sheep.

They bring destructive teachings and lies into the church, often, by telling people what they want to hear (Jer. 23). They provide layers of truth mixed with error, but even a broken clock is right twice a day.

Jesus said, “Beware of false prophets who come to you in sheep’s clothing, but inwardly they are ravenous wolves. You will know them by their fruit” (Matt. 7:15-16b)…”Read more >>

Digg This
Reddit This
Stumble Now!
Buzz This
Vote on DZone
Share on Facebook
Bookmark this on Delicious
Kick It on DotNetKicks.com
Shout it
Share on LinkedIn
Bookmark this on Technorati
Post on Twitter
Google Buzz (aka. Google Reader)